Ziua Naţională a Armânilor - se sărbătoreşte în fiecare an la 23 mai, dată ce semnifică recunoaşterea armânilor de către Imperiul Otoman ca popor de sine stătător.

Aromânii sunt un grup etnic și o națiune indigenă, având o distribuție geografică în toate țările balcanice. Aceștia vorbesc aromâna, care este una dintre limbile latine, dar este apropiată de română și italiană. Limba este elementul principal al conștiinței unei etnii sau, cu alte cuvinte, a unei minorități. Limba aromână este limba maternă a poporului aromân.

Găsim aromâni în diferite țări precum Albania, Grecia, Macedonia, Bulgaria, România și Serbia. Această populație este veche, autohtonă, geneza istorică și supraviețuirea existențială a acestei populații s-a confruntat cu o mulțime de războaie și încercări constante împotriva atacurilor și planurilor sângeroase cu caracter asimilativ ale diverșilor dușmani.

Dar, deși aromânii au fost găsiți fără organizare statală independentă până în secolul al XVIII-lea, ei au știut să supraviețuiască printre alte popoare balcanice fără a fi asimilați de ei.

Societatea Culturală Aromână ( FARA ARMÂNEASCÂ dit ROMÂNIA) sub conducerea Stericai Fudulea a sărbătorit acest eveniment în fiecare an la Bucureşti. De atunci, acest eveniment a fost organizat de Comunitatea Aromână, cu participarea aromânilor şi pentru aromâni.

De câțiva ani încoace, pe 23 mai se sărbătorește în România, dar și în alte țări balcanice, Ziua Naţională a Aromânilor, în încercarea de a conserva cultura și obiceiurilor acestei comunități. La salba sfinţilor martiri ai neamului românesc strălucesc, ca nişte diamante, şi aromânii care s-au jertfit pentru apărarea limbii strămoşeşti şi a credinţei ortodoxe. Se cuvine să le aducem azi un omagiu, căci sacrificiul lor afirmă dreptul la viaţă al acestui popor asuprit care vrea să rămână în locurile sale milenare, aşa cum l-a lăsat Dumnezeu.

Aromânii nu sunt recunoscuţi ca minoritate etnică în România, în ciuda numeroaselor demersuri. Controversele sunt prelungite şi la nivelul limbii aromâne. Unii profesori susţin că armâna este un dialect al limbii române, în timp ce alţii o consideră o limbă de sine stătătoare.

Nu este un miracol că şi-au păstrat identitatea. Este rezultatul unui proces permanent de perpetuarea valorilor, transmise din generaţie în generaţie, valori pe care astăzi Europa se sprijină. Cei trei piloni ai europenismului: Atena, Roma şi Ierusalimul, mai precis filosofia greacă, dreptul roman şi creştinismul născut în cetatea Israelului, toate acestea fac parte din fiinţa armânească.

A venit vremea ca aromânii înșiși să gândească singuri să nu asimileze, să nu piardă, ci să urmărească și să promoveze și apoi să moștenească din generație în generație bogata istorie, cultură, tradiții, bogat folclor al aromânilor balcanici.

Este important să ne promovăm valorile aromâne în țară și în străinătate, pentru a păstra vie pentru tinerele generații dragostea pentru cultura, obiceiurile și tradițiile noastre aromâne.

Ar trebui să fim cu toții ambasadori și promotori ai celor mai bune valori naționale ale noastre, în efortul misionar de a dezvolta relații interculturale între popoarele noastre prietenoase. Atașat acestui articol, vom posta câteva videoclipuri și fotografii, care au fost realizate în cadrul organizării evenimentului din 23 mai 2022, in Parcul Obor, București, la care au participat și trei elevi albanezi aromâni.