Vrutu al Papu!

...Ca tuti lucrili au dau faţi şi vârnu/ş-vâr di noi nu ştie ţi n-ascundi dzua di măni, niţi cari easti. Tu ahurhită tuti s-anvărtea pi ningă biserică, la sculii s-anviţa aţeali di cai avea ananghe ca si s-facă preft.

 Cu treaţirea a chirolui şi cu ligăturili ţi feaţiră cu ascapitu, ahurhiră ş-Moscopoli si s-discľidă cătă alti lucri. Era di ańi di dzâli la Moscopoli ună sculiă la cai lumea pitriţea fumeľia s-anveaţă.

La 1744 sculia aistă s-alăxi ş-lo numa „Nea Academia”. Cumanda fu dată a unui mari anviţat Moscopulean, după numa Cavalioti Teodor, cai avea faptă născânţ ańi pi ningă un filozof grec cu mari numă, Evghenie Vulgari, din Poli (Constandinopoli).

El isis filozof. Cavaliotu cunuştea pi cama mârľiă-anviţaţ dit Ascapit. Sum cumanda a lui, Academia s-fe(a)ţi aţeau cama marea, cama avdzăta şcoală di Balcan. Om fricat cu limbili xeani, cunuştea vără trei-patru.

Cavaliotu nu putea s-nu ľi băga antribarea a sinei a lui: „Cum tută Lumea nveaţă pi limba a lor şi noi nu?!”.

La el, a casă videa Sârghiľiă şi Vurgarľiă că s-duc la sculii iu s-anviţa tu limba sllavonă, limba a lor veacľiă. Avea ş-alfabet fapt maxus ti eľi. Maş armâńiľiă lipseau s-li nveţa tuti pi ngrăţe(a)şti. Iasti diaveru că tu chirolu aţel, nu para s-ăntriba lumea, că luguria/lugria damarľiei ninga nu s-băga.

Cum a nostri iarau mult pit căľiuri faţeau lişviriş cu tută lumea, s-limba tu cai s-achicăseau era greaca. Văsălia a turţilor iara mari ş-tini şti că eľi para aveau andreptu s-facă tugirlichi că nu li alăsa ala, nu si făţea mari chideri di aistă.

După ţi viniră tu ligătură cu ascapitu, cu chirolu, vidzură ş-eľi că ună nu vlăseaşti pi alantă... ş-ira ndrept s-agiungă şi s-ăntriabă ună dzuă.

Nafoară di aţeľi ţi earau anăngăsiţ s-cunoasca limbi xeani, aproapea tuţi aţeľi ţi lucrau cu xeniľi, ş-tia grăţe(a)şti, sărbe(a)şti, vurgăre(a)şti, turţe(a) şti, alţ cunuştea italiana ş-germana, iar alanţi ţi stăteau pi ningă cupiilidi oi, nu avea ţi s-ănveaţă şi zburau maş armăne(a)şti. Iu va ănviţa muľierli şi ńiţăľi altă limbă?

Tini vahi ţ-aduţ aminti ninga di muma-ta iarai ńic când muri ľirtata, nu avea ma mult di şapti-optu ańi s-aibă tricută di atumţia vără 15. Muma-ta nu ştia mărata nica un zbor grăţesc. Când ună ideiă intrâ in cap ş-ahurhieşti s-aradă tu inimă, aşteaptă di cama agońa/avońa ică di cama amănat s-acaţă trup. Aşă s-fe(a)ţi ş-cu Moscopoleańiľiă...

Cavaliotu va avea ţiva sum căciulă că pi niaştiptat, cu tut că Moscopolea ana di cama mărli tipografii dit Balcan, scoasi la Veneţia ună carti ţi s-ancľiama „Protopiria”, adica invăţătură di prima/prota aţeau di cai avea ananghi aţeľi ţi vrea s-ahurhească studii di preft i psalt.

Pănă aoa nu iara ş-mari lucru, avea işătă ş-altoară ahtari carti, ma Cavaliotu bagă ti/tră prota oară tu/tru cartea a lui un lexic (dicţionar cum iľi dzâţem ază) ş-lexicolu aist avea trei limbi: rămâna, greaca şi albaneza.

 Tută cartea eara scrisă cu literi graţeşti, ma tu soni avea băgată, aşe ca ti/tră şacaie s-născânti frândză latini! Vahi vrea s-veadă cum ies zboarili scrise aşe ş-cama mult cum va u ľia greţiľi.

Ghini nu ľiă acăţă ca ńica lui carti ţi putea s-treacă nividzută, s-feaţi ahând di cum işe! Ari cartea aistă ună mari istoriă va s-u dzac cu altă nispeti altoară. Cum eara di aştiptat, aclo iu earau tuti tu puterea ali Patriarhii, nu putea si s-facă mari lucru, ma di Moscopoli avea fudzită multă lumi că bana nu ira sanglami.

Ligăturili cu Veneţia avea ahurhită s-ľia apă. Veneţia avea chirută mult di puterea ţi avea unăoară s-părmătefţăľi Moscopoleańi ş-avea turată cătă ńiadzănoapti, cătă Viena.

Aclo ficioriľi a lor s-duţea pi la scoliili nemţeşti, cunuscură româńi ţi vineau dit Transilvania luară ligătură cama mult cu limba latină ş-ţi nu putea si s-facă Moscopolea, eara mult licsor Viena.

Aşe lă si părea a lor. Mâna a Patriahului eara mult lungă. Ľi agiumsi şi aclo. Ucuta feaţi un abecedaru ti cilimeańiľi ńiţ, Boiagi ună „Gramatică”, Roja ahurhi să scrie ună istorie a aromâńilor.