Şă limba aromână/vlahă yini/vini di la latina veacľiă. Ş-aţeau(ea) e(a)sti mpărţată pit dialcti/dialecturi ca  ti/tră exemplu: dialectu fărşărot, gramostean, meglo-român, istroromân. aromâniľi/macedono-vlahiľi şă limba a lor  ali mami/dadi pistibănează dit(u) 2000 ş-ţiva di ańi ma ninti.

Ti/tră aistă si zburăşti dit(u) secolu a dzaţea. Limba aromână vlahă ică macedono-vlahă e(a)sti ca şă/şi limbili alanti. Ti/tră aistă si scriă pi aromăne(a)şti şă ti/tră aromâniľi, si editează revisti, s-fac emisiuni radiodifusivi, emisiuni televizivi pi aromăne(a)şti/vlăcheaşti şă/şi ti/tră aromâniľi s(ă)-fac şă Congresuri.

Aromâniľi/vlahiľi sânt sud-Danubiańi. Latina ari asimilată ună parti di aistă limbă autoktonă. Aist proces e(a)sti răspăndit tu/tru ună superfaţă/spaţiu nimal largă şă compactă care/ţi s-tindi namisa di Carpatu di Nord pănă tu/tru sudu al  Balcanului. La aistă superfaţă e(a)sti fapt poporu/popolu ve(a)cľiu român, nimal unificat dit(u) ahurhita pănă tu/tru secol/ii VII-IX, aistă dit vidzuta lingvistică.

Limba veacľiă română ari patru formi actuali. Partea ma mari al lingviştilor recunosc romăne(a)ştia comună, care contină aproapea nicărtită tu aţeali 4 formili actuali di aistă limbă trădeadunoasă care/ţi correspondeadză cu grupili veacľi romani:

1. Româna (daco-româna, vlaha/valaha).

2. Aromâna (macedono-vlaha).

3. Meglenita (me-glen-romena-vlaha) – variant ali limbei aromână/vlahă zburătă tu/tru sudu al Danubului, tu/tru locurili dit Balcan.

4. Istriana (istro-romena-vlaha) zburătă tu/tru Peninsula di Istria.

Aromâna e(a)sti limba di dadă/di mamă al aromâńilor care/ţi confirmează singurştirea alor etnolingvistică.

Aistă semnează că iţi/cathi aromân/vlah care ţi ari ună  limbă a lui si simptă tu/tru locurili dit(u) Balcan un altfel di arbineşiľi, di greţiľi di slaviľi, turţiľi. Nu maş tu/tru limbă, ma  ancaţcă va s-analizâm lumea sufletoasă-materială al aromâńilor/macedono-vlahilor şă s-ti tindz tu/tru părmithil veacľi, tu/tru  cănţili muşati cu „hej”/„iso”, tu/tru adeţili dit numtă, tu/tru căntiţili dit sărmăniţă cu cari dadili/mamili aromâni lu cănta cilimiańilor a lor, tu/tru eleghiili di moarti, tu/tru cântiţili di curbetu, tu/tru cântiţili di vreari ţi spun cu art şă sentiment poetic vrearea namisa di tiniril/i (namisa di ună feată şă un ficior) aromańi, tu/tru costumili eleganti populari chindisiti cu hir di asimi dit măńili di fluriiă al muľierilor aromâni/vlahi, harmonizati ahat ghini cu coloarili/boili diferiti, tu/tru păpuţili sănătoasi cu prońi di hier, destinati ti/tră tu/tru munţi, la vasili di lem şă di băcâri cari/ţi s-pregătia (caşu, caşcavallu, ghiza, umptu, mărcatu ţi s-tiľia cu căstura/căţutu şă tu alti vidzuti di bană, va s-ti convins că aromâńiľi/macedono-vlahiľi ar şă el/i originalitatea a lor ca şă/şi mileţili (popoarili) alanti.

Limba a lor e(a)sti aţeau ţi/care e(a)sti scriiată ti/tră aromâńiľi tu/tru mod definitiv tu/tru istoriă. Aistă cualitati di limba ali dadi/mami al aromânilor lu confirmează „Drepturi ghivisiti”, drepturi ţi/care există a parti ti/tră s-hibă zburâtă iuţido pit famiľili, căľiurili, tu/tru biserică, tu/tru literatură, drepturi tră s-hibă analizată ca limbă funxională, comparată cu limbili alti. aromâna/vlaha e(a)sti un variantă di limba „română comună” (şă/şi no di româna curată păstrită, şă cu alti zboari că aţeau e(a)sti limba funxională al românilor di Nordu al Danubului.

Sânt doauă categori di aromâńi: „Autoctońi” şă tu/tru „Diasporă”.

Aromâńiľi care/ţi bănează tu/tru locuri dit(u) Balcan (Grecia, Albania, Macedonia, Bulgaria/Vărvăria) sânt autoctońi, va s-dzăcă di la amintirea (naşterea)/fitarea, şă ca populaţili „neolatini” iu banează şă ază.

Aromâńiľi dit „diaspora”, sânt aţeľi ţi/care si-află iuţido tu/tru lumi (tu/tru locurili dit Europa, bagă nuntru s-Romănia, tu/tru America, tu/tru Australia, tu/tru Canada s.a.).

Statusu al aromâńilor „autoctońi” care/ţi bănează tu/tru locurili „văsăliili” dit(u) Balcan e(a)sti diferit/altfel/altăturliă di aţeľi dit aromańiľi/vlahiľi ţi bănează tu/tru alti locuri pitru/pit Lumi. Aromańiľi/vlahiľi dit(u) locurili di Balcan sânt minoritati in raport cu populaţia ali majoritatei tu/tru statili iu banează.

Unirea ali Europei ma crează ună mindueri nauă, reală, dreaptă, humană, democrată ş-ti/ş-tră tratarea al aromăńilor/vlahilor dit Balcan şă/şi dit Europa. Europa Unită măni va s-hibă ca ună grădină muşată, mplină cu lilici di multisoiuri şă multiboiuri. Va s-hibă crimă incaţcă nu va si-adapă cu apă păstrită/curată, şă/şi lilicia muşată aromână/vlahă ca s-nu si-usucă ş(ă)/şi năsă, ma s-pistibăneăza ca s-altili. Aistă cualitati al aromâńilor/vlahilor lu confirmeăza drepturi, acordati tu/tru tută lumea, tu/tru iţido loc ti/tră minoritâţili.

Ma e(a)sti ananvi/ananghi datoriă ţi/care singur aromâńiľi/vlahiľi care băneăză tu/tru aisti locuri s-li caftă, s-li ţână, şă/şi s-li ducă dininti. Iţido interintrari dit nafoară nu va s-facă ţiva altă, maş că va să slăbuească realitatea al etniilor tu/tru Balcan.

Numa al aromâńilor prindi/lipse(a)şti s-hibă aromân şă macedono-vlah. Macedono-vlah e(a)sti un term ţi/cari e(a)sti trămănată/ntrebuinţată di Tata ali „Gramaticăľei Aromână

ică Macedono-Vlahă” Mihail Boiagi, 200 di ańi ma ninti, in Viena ali Austriei. Aistă nominaţi/numari etnică eliminează iţido lugriiă di confusion. Macedono-slav e(a)sti altă lugriiă dit macedono-vlah s.al.

Aromaniľi sânt cristińi orthodoxi. Ortodoxia a lor ari speţifica a ľiei în comparari cu aţeau al româńilor di nord.

Vocabularu al aromâńilor trăţâni mult puţâni elementi dit ritualu orthodox, ma literatura ritualâ e(a)sti ca aţeau mult rară. In fact, aromăńiľi nu ar avută ună biserică orthodoxă correctă organizată. Biserica Greacă lu e(a)sti imponată ma-amănat in mod absolut. Aromăńiľi/macedono-vlahiľi prindi lipse(a)şti s-aibă un singur scop: să veagľiă şă/şi scultiveadză limba ali dadi ş-adeţili/tradiţili a lor avuti.

Cum e(a)sti dzâsâ ma n-sus lilicia muşată aromânâ (macedo-vlahă) prindi si-adapă di singur aromaniľi ca s-putem să transmetâm dit băiru tu/tru băr Dimândarea Pârintească al străpăpâńilor a noştri di 2000 ş-ţiva di ańi ma ninti.

Aist e(a)sti studiu ali academicianei prof. dr. Matilda Caragiu Marioţeanu, cari/ţi ari ună  competenţă profesională amintată direct şă indirect di profesuriľi a ľiei cu numă Theodhor Capidan, Pericli Papahagi, Tache Papahagi, Alexandru Rosetti, Iorgu Jordan, Nicola Jorga.

Avdădzerili şă interpretârili nafoară di aist studiu ştinţiific sânt modesti/simpli di partea al Iancu B allamaci, lucrător di ştiinţă, lingvist cari ar dată contributu a lui ti/tră buneaţa ali chiestiunei aromână/vlahă.