Tu/tru Ungarii aromâńiľi avură compani di comerţ. Cu păradziľiă ţi amintară adrară nai ma importantili monumenti, casi şă 20  biseriţi, ca tră exemplu Bise(a)rica di Miscolc, hiindalui luyursită una di cama muşatili dit Europa Centrală. Aromâńiľi adrară Budapesta clădiri/construcţi di cama importantili (maş famiľia Mocioni avea 17 cu ma multi paturi/etajuri, născânti di aţeali ira proiectati di architecţi avdzâţ tu/tru aţel chiro/timp. Palatu ma muşat di Capitala Ungariei/Ungară fu adrată dit aromânu Nacu.

Greţiľi dit Ungaria ira buńi comerţanţi/emburi. Eľi adrarĺ multi companii mixti tog/deadun cu aromâńiľi diştepţi şă talentaţi di ac(l)o. Tutnăoară hindalui di idea pistei ortodoxă, comunitatea al aromâńilor şă aţea a greţilor di Pesta adrară stog/deadun tu/tru anu 1788 prima/prota Biserică Ortodoxă Greco-Valahică. Gentălmeńiľi/nicuchiriľi Aromâńi căftară ma-amanat ca s-lu dădea un preft ta s-u făţea slujba/lituryia pi limba aromână/macedono-vlahă. Tu/tru aist chiro işără năndau ncăce(a)ri/ngrăńuri namisa di comunitatea greacă şă aţăľiei aromână di Pesta, ama ţi până tu soni si-achicăsiră şă aleapsiră un preft grec şă un aromân, ţi u făţea ghivăse(a)rea pi arada, pi doauă-li limbi: greaca şă aromâna.

Doauă-li mileti/popoari avură tu ahurhită ună şcoală greacă-valahă/vlahă.Tu/tru anu 1808 lu si deadi ndreptu al aromâńilor s-avea ună şcoală valahă/vlahă ahoryea di aţeau gărţească. Aşă fu adrată Şcoală Normală Macedono-Romănă di Pesta ţi/tră cari cercetătoarea Maria Bereny dzâţi că fu agiutată multu di partea a nicuchirilor livendz aromâńi di Pesta (ca: Gherghe Simeon Sina, Emanuil Gojdu).

Emanuil Gojdu si-amintâ tu 9 di şcurtu al anui 1802, Oradea (Romănia), dit ună fumeaľiă aromână, origina dit Moscopolea famo(a)să. Bitisi facultatea di drept di Oradea şă Pojon. S-dusi dapoea Pesta iu ahurhi cariera ca avocat. Pit/pit(r)u proţesili amintati cu capabilitatea a lui agiumsi ayońea si s-facă ună numă mult cunuscută. Fu alapt membru tu/tru Casa a Mańaţilor (tră legjislativu ali Ungarei).

Agiută mult ti/tră modernizarea ali leghislaturiľiei Ungareză/Maghiară şă fu primu ţi căftâ s-hibă alăcsită limba Latină cu aţea(u) maghiară/ungareză tu/tru arada a proţesilor dit giudicată.

Cu păradziľi ţi li amintâ dit proţesili giudicătoasi (di giudicată) acumpurâ multi casi tu/tru centru di căsăbâ, năndauă ciflichii, livâdzi şă ma multi axioni pit/pit(r)u bânţili. Ninga di tinir intrâ tu/tru în legătură cu scriitoriľi ungarii, lucrâ până li căndăsi să scriia/s-anyrăpsea stihuri pi limba maghiară/ungareză, stihuri ţi/cari fură tipusiti tu anu 1826. Tutaşâ Gojdu s-duţea ş(a)-la salonu di literatură/literar ţi s-ţănea la casa al Atanasie Grabovski, un alt mari aromân.

Aoa li cunuscu corifeľiă di Şcoala Ardeľiană şă tut aoa ligă ună soţiľiă/soţietati strimtâ cu aţel cai/ţi agiumsi si s-facă Mitropolitu ali Transilvaniei şă Ungariei, marili Andrei Şaguna dit părinţi aromâńi di Mişcolc.

„Sub influenţa al ideilor di Şcoala Latinistă mviţaţiľiă aromâńi cilăstăsiră s-ducă ninti lucru ahurhit di Ucuta, caftând s-bagă thimeľiu ti/tră scriiarea/anyrăpse(a)rea tu grailu di dadă ti/trâ aromâńiľi al Balcanului, ş-cum ti coloniili aromăne(a)şti/aromâni di Vienna, Buda, Pesta, Transilvania” – scriia Maria Bereny tu/tru studiul a ľiei ti/tră colonia Macedono-Romănă di Pesta.

Ună mărtirii sânt cârţili al/a lu Boiagi şă Roja ama şă multi manuscrisii tu/tru graiulu aromănescu scriisi di alţi autori sânt tradusi/trătur(n)ati ş-adunati di Grabovski.

Emanuil Gojdu ndoapără aisti tipuse(a)ri pi aromăne(a)şti. Ma-aşă Gojdu agiuta axiunili culturali di Budapesta.

Deadunlucra la revistili „Vivlioteca Romăne(a)scă” al Stefan Niagoie. Băgâ thimeľiu ali suţatăľiei ti/tră limba ş-cultura romăne(a)scă „ASTRA”(di Sibiu) cum ş-ali Şcoalei di Arti şă Zănâţi di Budapesta ţi agiumsi ma-amănat Politehnică.

De(a)di păradz ti/tră adrarea al unu Liceului tu/tru cetatea/căsăbâlu Lugoj (Romănia) şă ma-aşă el adră tu 1861 „Comitetu a Tinirilor Jurişti” di la Universitatea di Pesta. Tu/tru anu 1832 s-nsurâ cu Atanasia Pometa, cu cari/cai avu ună feata, Maria Cornelia, ţi muri când ira un an di dzâli.

Dit aţea oară, Gojdu căfta s-agiută cu tut ţi putu, tiniriľi Româńi ţi yinea ti/tră studii Budapesta. Casa a lui ira discľisă ti/tră mviţaţiľi şă tiniriľi ţi avea ananghă di agiutor. „A casă zbura cu xeniľi pi limba a lor, cu româńiľi zbura romăne(a)şti, dipicând/iara cu aromâńiľi şă cu famiľia zbura pi aromane(a)sti” – scriia avocatu Partenie Cosma, ţi u cunuscu ghini pi Gojdu. „Ira pirifan/măndar di sarţina a lui ş-ti aţea că eara/ira di pistea ortodoxă”. Anda şidea la masă s-făţea cruţea eara ti/tră paşti, cănta „Hristolu Anye” cu mari vreari.

Ca bun cristin-ortodox deadi mulţ păradz/bańi ti/tră biseriţili ţi li adrară comerţianţiľi aromâńi tu/tru Budapesta. El işa tu/tru luńină ş(ă)-tu bana politică. Fu la Comitatu Suprem di Lugoj, deputat di Tinca (Bihor) alumtăndalui ti/tră ndrepturili al româńilor dit Imperiul Habsburghicu. Ama duchi că importanţa ma mari prindi s-ľi si da ali culturiľiei, lucru ţi (l)u-adrâ până tu/tru oara di soni când ncli’si ocľii la 3 di şcurt(u) anu 1870. Fu ngrupat tu/tru dzua di 5 di şcurtu cu mari tiniiă, la mormintul Kerepesi di Budapesta.

Un an ninti s-moarâ adrâ un Testament pit/pitru cari spusi că cum lipsea s-ľi si mparţa averea. Ună parti di aveari ľu alăsă a nicuchirăľei a doaua (căţe prima ľi avea moartă). Cu partea alantă di aveari si s-adrâ ună Fundaţi/Fondation ţi s-ľu purta numa, şă ţi care s-ira chivernisită dit Capitu a Bisericăľei Ortodoxă Română. Fundaţia „Gojdu” avea ca scop ta s-ndupura cultura şă pistea ortodoxă.

El pistupsea că maş pit/pit(r)u unâ elită mviţată putea să ninteadzâ un popor/mileti. Gojdu tu/tru Testamentu a lui nintividea s-dădea multi bursi ti/tră mviţearea a tinilor ţi nu avea păradz, ama ţi s-avea mirachă mari ti/tră studii şă ta s-ira dit pistea ortodoxă.

Testamentu fu discľis dit Mitropolitu Andrei Şaguna, ţi fe(a)ţi parti dit prima reprezentanţă di cumandăsearea a Fundaţiľei „Gojdu”, luyursită una di cama mârili fundaţi privati tu/tru Imperiul Austro-Ungar.

Fundaţia „Gojdu” lucrâ namisa di ańiľi 1870-1952, tu/tru aist chiro averea criscundalui pit/prit capitalizarea al acsiunilor di la bânţili/maghiari. Dit ahurhita s-până la Polimu a doauă-lea Mondial, Fundaţia „Gojdu” deadi 37.778 di bursi şă agiutoari ti/tră elevi, studenţi, doctoranţi. Ma mult di 1.200 di bursieri „Gojdu” mviţară la Universitâţili şă Academiili di Cluj, Budapesta, Vienna, Schemintz, Berlin, Zyrih, Karlsruhe, Jenes. Dit arada a lor işâră oamińi di Ştiinţă avdzâţ tu/tru tută Lumea ca ti exemplu: Octavian Goga, Victor Babes, Traian Vuia, Dumitru Stăniloaie...

Tutnăoară ti/tră Polimu Fundaţia „Gojdu” deadi mulţ păradz ti/tră guvernu Ungarez ţi/care ira tu zori. Dupu primu Polim Mondial avearea a Fundaţiľei arămasi tu/tru Ungari, ama reprezentanţa ira ninga Sibiu. Dupu asprâdzerea a Monarhiiľei Austro-Ungareză, pit Tratatulu di Trianon (1920) Ungaria tăxea că va s-mpărţa averea a româńilor Ortodoxi di Romănia (90%), di Iugoslavia (6%), Cehoslovacia (6%), şă dit Ungaria (4%).

Tu/tru anu 1952, pit/pitru un nom comunist Ungar, Fundaţia „Gojdu” fu naţionalizată. Activitatea a ľiei em tu Romănia em tu/tru Ungaria fu oprită/stamată. Averea a Fundaţiľei „Gojdu” di BudaPesta ira adrată di 8 (optu) clădiri cu trei etajuri aflati tu/tru un pasaj ţi/care treaţi dit geadea Kiraly nr. 13 pânâ la geadea Dob nr. 16; casa di pi geadea Hollo nr. 8, 600.000 coroani vecľi Ungari; multi axiuni la bânţili/bânchili şă alti luyurii cu valoari...