În relațiile internaționale, Moldova reprezintă modelul unui stat cu care istoria nu a fost foarte generoasă.Din punct de vedere geostrategic, Republica Moldova poate fi considerată parte integrantă a Europei, spațiul său teritorial în decursul istoriei a servit ca punct de întâlnire pentru diferite culturi și religii. Începând cu anii ’90, după declararea independenţei, Republica Moldova a intrat în perioada soluţionării unor importante probleme cu caracter politic, economic şi social. Calea reformelor sa dovedit a fi dificilă. Conflictul din primăvara-vara anului 1992 a dat naştere separatismului din Transnistria şi dezbinării ţării*1. Această fază pentru Moldova a lăsat o mare amprentă influențând progresul politic și democratic al acesteia.

           Deși perioada de tranziție și-a avut impactul, Moldova a dat dovadă de o voință foarte pozitivă în relațiile cu vecinii săi și cu partenerii europeni. și-a menținut o poziție activă față de partenerii săi europeni și a cooperat activ cu comunitatea internațională. În ciuda dimensiunilor transformatoare ale politicii locale și ale partidelor politice cu orientări diferite, drumul său european a fost clar.

Este important de menționat că în termeni istorici, relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost stabilite oficial odată cu semnarea la 28 noiembrie 1994, a Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC), care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă inițială de 10 ani cu posibilitate de prelungire silentioasa. Documentul a stabilit cadrul legal al relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și UE în domeniile politic, comercial, economic, juridic, cultural și științific și a avut ca scop sprijinirea Republicii Moldova în: consolidarea democrației și a statului de drept și drepturile minorităților naționale.  (pentru mai multe vezi: Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC)  https://mfa.gov.md/ro)*2 De atunci, Moldova a împins mai departe dialogul politic, tratând mai fundamental problemele crimei organizate și corupției.În acest nou dinamism al relațiilor internaționale, pornind de la abordarea pe care Uniunea Europeană ar avea-o pentru țările Europei din est, Moldova ar avansa în drumul său spre Europa.

            Odată cu semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la 27 iunie 2014 la Bruxelles, a rezultat că lucrurile pentru Moldova s-ar schimba rapid și deschiderea negocierilor ar fi foarte aproape.În planul teoretic de a privi lucrurile*3.Asta era ideal, în realitate lucrurile erau foarte diferite.Moldova pierduse biletul de tren spre Bruxelles spre deosebire de vecinii săi. Și din 2014, în elita politică europeană și moldovenească s-au produs schimbări majore afectând direct relația și procesul de integrare. Din punct de vedere politic, Moldova are dreptul ei natural și politic de a face parte din Uniunea Europeană.Societatea moldovenească în ultimele sondaje ale UE, a dat dovadă de un spirit occidental clar lăsând în urmă trecutul său istoric și influența rusă. Diferiții lideri politici ai Uniunii Europene din ultimii ani au tratat problema Moldovei cu jumătate de voce, lăsând-o adesea limitată, judecată și prejudecata în drumul său european. Declanșarea războiului în Ucraina și intervenția rusă în teritoriile ucrainene au transformat direct sistemul internațional.

           Relațiile internaționale și echilibrele geopolitice regionale au fost zdruncinate. Uniunea Europeană dintr-un “somn profund” al păcii politice, a început să aibă o viziune mai rațională în procesul de integrare.  La urma urmei,  războiul  din  inima  Europei îi afectează  în  mod  direct  existența. Abordarea germană și franceză a politicilor de extindere a Uniunea a început să fie mai activă în Moldova. Odată cu izbucnirea războiului în Ucraina, Moldova a fost una dintre primele țări care a condamnat ferm agresiunea Rusiei și a devenit o poartă deschisă pentru toți acei refugiați de război care fug de violența și opresiunea rusă, aducând în memoria noastră colectivă războiul din Bosnia și Kosova și refugiații albanezi din lupta lor pentru libertate.

În tot acest mare elan al schimbărilor internaționale, Consiliului European din 23 iunie 2022, și liderii UE au acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE. În acest context, ei au invitat Comisia Europeană să transmită Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute în avizul Comisiei privind cererea de aderare a Republicii Moldova.(vezi:Comisia Europeanăhttps://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eastern-partnership/moldova/)*5 În mod normal, pentru Moldova, aceasta a fost o veste foarte fericită care a venit în țară într-un moment important în condițiile în care securitatea și pacea regională rămân amenințate de pericolul rusesc de la ușile ei.Actuala președinte Maia Sandu dă dovadă de o voință politică clară, demonstrând clar viziunea să occidentală pentru o Moldova europeană, voință care a sporit semnificativ atenția Uniunii Europene, a NATO și a Statelor Unite ale Americii pentru viitorul Moldovei.

Dar  care  sunt  provocările  adăugate  Moldovei  de  procesul  de  integrare  în  Uniunea Europeană?

        Uniunea Europeană este o organizație sui generis în relațiile internaționale, statele în curs de aderare delegă o parte din suveranitatea lor Uniunii Europene. Procesul de aderare la Uniunea Europeană este un proces lung și dinamic, care depinde, în majoritatea cazurilor, de întâlnirea politicii democratice cu deciziile economice și legislative impuse de Uniune statelor aderente.Fiind un proces lung și dinamic, în cele mai multe cazuri și birocratic, pune unele provocări principale pentru Moldova.

Primul: Lupta împotriva corupției și crimei organizate.

        Ca țară în tranziție politică și economică, Moldova a suferit foarte mult din cauza crimei organizate atât pe orizontală, cât și pe verticală. De ani de zile, criminalitatea politică și cultura impunității în societate au ocupat un  loc masiv. Sub conducerea actualei  clase politice este nevoie de un angajament serios pentru curățarea sistemului de „reziduurile” trecutului politic. Lupta împotriva crimei organizate și transformarea sistemului de justiție este, fără îndoială, una dintre principalele condiții de aderare la Uniunea Europeană.