Ziua imnului naţional al României - Deşteaptă-te române!, simbol al
unităţii Revoluţiei Române de la 1848, este sărbătorită an de an la 29
iulie, dată la care, în anul 1848, ''Deşteaptă-te române!'' a fost
cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin
Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către
autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin
organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter
evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum
şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor
Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui
secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională
a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu
data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, simbol al unităţii
Revoluţiei române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale
de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit
Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.
La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic ''Un
răsunet'', scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în
numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului ''Foaie pentru minte,
inimă şi literatură'', pe o melodie culeasă de Anton Pann, potrivit
site-ului www.forter.ro.
Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să
însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru
drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul
Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la
Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea
Război Mondial.
''Deşteaptă-te române!'' a fost intonat oficial pentru prima dată la 29
iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din
Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului
Ştirbei Vodă.
''Deşteaptă-te române!'' a fost interzis după instaurarea regimului
comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în
timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul
Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie
1989, ''Deşteaptă-te române!'' a fost ales imn naţional al României,
fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin
Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia
prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ''Deşteaptă-te
române!'', acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul
tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform www.cdep.ro.
Sursa: AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, Liviu-Ioan Tatu, editor: Horia Plugaru).