Albania, in vechime
Ilira, se Intindea la sud pans in munti
Pindului, la nord
pans la Sava, la pus pans la Adriatica, iar Ia rasarit, se marginea cu Peonia
tara cuprinsa Intre Vardar si
Struma, precum si o
mare parte din nordul Macedoniei, azi munti Morihova si campia Percepe adica
toata tara cuprinsa Intre Dunare si nordul Greciei, tarmul mari Adriatice si
raul Strymon.
Iliri au fost invinsi
de Romani n 28 a. C., iar tara for afost proclamata Intre 18-85 provincie
romans, la care s'a d'augat, in 29, Moesia, cucerita in 27 a. C. Toate acestea
formau provincia Ilyricum.
In 1425, dupa stapanirea bizantina si altele streine
nenumarate, Albania toata cads ub Turci, cu toata rezistenta tenace a Mirditlor
munteni din cele ce preced, ca, in partea nordica acestei neintinse provinci,
s'a zamislit poporul aromanesc si anume in triunghiul Sava-Adriatica 3. In Evul
mediu, elementul aromanesc din centrul si s.-estul Albaniei era reprezentat
prin mase intinse si compacte, ramasite ale celor dintai si mai vechi coloni
rornane.
Tot in acelas ev,
dealungul Adriaticei, era Mica Vlahie, adica Despotatul Epirului, care
cuprindea Epirul, Thesprotia, etc., cu orase principale Dural°, Berat,
Arghirocastro, Arta, Corint, etc.
In secolul al XI-lea, tinutul cuprins intre
Valona, Canina, Berat si Elbasan se numea Musachia, cu capitala Berat-Vilardi,
stapanita de famila Musatius (Musachius i Musachi), de unde i vine numele ce
poarta. Principi au stapanit Canina, Selenita, Tomorul (Musachia Mica), Opar,
Corita, Mareie Devol, Micul Devol, Castoria,Ducatul Prespa, etc., pana in
secolul al XV, and atrecut sub stapanirea otomana. Aceasta Musachia, cea mai
bogata, asezata pe cele doua maluri ale raului Semeni si dealungul Adriaticei,
numita si hambarul Albaniei, cu centru mare Fearica (Fieri), plus Cavaia si
Fusa Tracul, in valoare de 8020 ha.7, este xclusiv. locuita de Aromani 9.
Tinutul vecin Malacastra este si el aproape
tot aromanesc .
Campia dintre Valona si Arta, proprie pentru cresterea vitelor, este ocupata
numai de pastori aromani nomazi in timpul veri. Centrul Frasari din tinuturile
Colpnia si Dangli,
populat in veacurile
trecute, de ivoare din Pind si Gramoste, a devenit, la randu-i, o albie, care,
din cauza tulburarilor neincetate, s'a revarsat In toata Albania, In
Muntenegru, in Bosnia, Hertzegovina si peste toata coasta Dalmatiei . Aceleasi
aluviuni si n aceleasi tinuturi departate, dar in mai mica masura insa, au avut
loc si din asezarile aromanesti din Pind , ca si din mai departata Tesalie.
Tot in aceasta tara,
cu atata tmosfera romaneasca vi pe care caravanele si negustori aromani si din
alte tinuturi, car si pastori nomazi, au strabatut-o, dealungul veacurilor si
prin ale carei porturi au cunoscut lumea vi civilzatia apuseana, in aceasta tara,
la s.-egtul ei, s'a zamislit cea mai nalta civilzatie peninsu-
lara, tinutul
moscopolitan mai cu deosebire in secolele XVI-XVI, cu numeroase cetati
ndustriale si comerciale, un intreg tinut de burguri ce pornea dela lacurile
Maliki si Ohrida si se intindea
pans aproape de
Berat, asezari in numar de aproape vase zeci, toate in imediata vecinatate cu
cele mai amenintatoare hoarde albaneze ; iar vecin cu acest inut, in Macedonia,
se intindea Gramostea, izvor de multe populatiuni si al atator energi creatoare
B.
Printre multi
scritori streini cari atesta existenfa unei populatiuni aromanesti , este si G.
Lambrides care scrie ca limba cutovlaha se vorbeste nu mai pufin nu numai n
Moscopole, ci si n toate orasele aproape. cari mai toate numara si famili
aromanesti,precum si n unele sate .
Dela capul ocului,
trebue sa subliniem ca, in toata Albania in afara de portul Valbona si cele
sudice n'a existat nici un grec si nici un evreu negustor si trebue sa daugam
ca n'a existat, nu oral, ci sat cat de neinsemnat in care negustorul sa nu fie
si Aroman ; iar acolo unde au existat scoala si biserica greceasca, apoi
corinitatea era exclusiv constiuita din Aromani, la cari se adaugau albanezi
crestini ortodoxi.
Si, oricat de mic ar fi fost grupul de
Aromani, ei erau constiuit in comunitate si formau clasa Albanezi numesc
Gog" pe Aromani dela nord de rani Scumbi Cavaia, Dural°, Tirana, Scodra si
parte din linutul Elbasan, iar pe cei dela udul acestei ape, indiferent daca
fac negof sau crestere de vite, cioban". Cei dintai gog" stint oti
mestesugari, negustori profesionisti, pe cand la cei din sud nu exist famile
care sa nu alba un numar oarecare de oi.
