Aromâna tutaşă
ştiută, cunuscută ca macedo-româna ica
vlaha tu/tru multi locuri alti; aromăne(a)ştia ica armăneşţă e(a)sti ună limbă
ţi intră tu/tru grupu di east al limbilor Romane zburâti tu/tru Balcan.
Aţea/ea si formâ după
romanizarea (latinizarea) al Balcanului şă/şi mpărţâ multi cualitâţi cu Româna, ari
gramatică şă morfologiă undzită. Niundze(a)rea
ma importantă namisa di Româna şă Aromâna esti vocabularu, ţi/cari tu/tru
ocazia di formari ari fută greu influenţată di viţinu a lui, limbili sllavi. Dipicând Aromăne(a)ştea ari părmutată
multi zboară di la Limba Greacă cu
cai/cari ar(i)fută tu/tru contact strimpt iuţido tu/tru istoria a ľiei.
In caţ că Româna şă
Aromâna sânt doauă limbi diferiti (di altfel) ică maş dialecti dit ună limbă
lafelă, aistă esti ninga tu/tru debat, cu tut că mulţ lingvişt ază li consideră
aţeali/e(a)li s-hibă limbi ahorhia(mpărţâti).
Monte Negru ahăt ghini căt tu Romănia,
ar emigrată născâns aromâńi dit(u)
Balcan după aspărdzerea/ distrudzerea a locbănitoarelor aromâne tu/tru Muscopolea şă Gramostea.
Limba esti ună,
aţea/ea undze(a)şti cu Româna şă
diferenţili ma mări a ľiei s-tind tu/tru
vocabularu. Si-află ma puţân diparti zboarili
sllavi tu/tru aromâneşti di cât tu/tru romăne(a)ştia, şă ma multi zboară dit
Limba Greacă/ngrăţe(a)şti, aistă ună reflexi
di contactu di aproapea namisa di
Limba Aromână şă
aţăľiei Greacă iuţido tu/tru istoria a ľiei. Aţea(u)esti considerată în
general, unăoară ş-un chiro, namisa di 800 şă 1200 di ańi tricuti (dininti),
Latina Vulgară zburâtă tu/tru
Provinţili dit Balcan
tu/tru Imperu Roman cripat/disicat, tu/tru patru limbi:Daco-Româna (ază esti
Limba Română), Aromâna, Meglena/Meglenita şă Istro-Româna. Tu/tru lafel chiro,
tu/tru chirolu di cripătură, Latina
Vulgară Balcanică (numită, acľimată Proto Româna) trăţâni aproapea vără 300 di zboari comuni cu Arbineasa
considerati s-hibă di origina.
Dacă şă vără 70
părmutati dit Sllava veacľiă ma nu
zbuară di Limba Maghiară/Hungareză). Influenţili ngrăţe(a)şti sânt ma mult
fărtoasi tu/tru Aromâna di cât tu/tru
limbili alanti di Romana Orientală, maieles
căţe Aromâna ufilise(a)şti zboară Greţi/Ngrăţe(a)şti
s-creadză zboară nali (neologhismi); dipicât Româna si bazeadză ma multu di
neologhismili a ľiei pi Italiana şă
Franţeza. Tutaşă cu vinerea al turţilor
tu/tru Balcan aromăne(a)ştia apruchiă/lo
născânti zboară turţi/turţe(a)şti. Ninga compoziţia lexicală rămâni prinţipală Romana (Latina).
Si-află doauă dialecti mări Aromâni, care/ţi sânt numati/acľimati după doauă locuri respectivi di ază (di dzălili di ază) locuiti tu/tru Arbinuşii/Albania, dialectul ali Moscopolei (dit căsăbâlu/cetatea di Moscopolea), cunuscut ca „Jerusalemu al Aromânilor”, şă Gramostean (ditu Gramostea) regiunea di Gramos (Albania).
